articol rezumat, tradus si adaptat de pe Wikipedia

Sarcoidoza este o boala granulomatoasa sistemica de etiologie necunoscuta, cu localizare multiviscerala, ce afecteaza in principal adultii tineri si care se caracterizeaza in principal prin limfadenopatie hilara, infiltrat pulmonar si leziuni cutanate si oculare. Adesea, cel mai afectat organ este plamanul, dar boala se poate extinde si la alte organe si sisteme.

Sarcoidoza este diagnosticata relativ rar la copii, in aceasta situatie simptomele fiind de obicei reprezentate de triada leziunilor oculare, tegumentare si articulare, fara implicarea plamanilor in procesul patologic. La copiii mai mari si adolescenti, este tipic ca boala sa fie cantonata la nivel pulmonar, limfatic si ocular.

In ciuda numeroaselor studii si incercari de evidentiere a cauzei exacte de aparitie a acestei boli, specialistii nu au putut stabili pana in prezent etiologia ei. Diagnosticul este stabilit in general doar daca exista dovezi histopatologice clare (deci modificari tisulare) in organele tinta ale bolii, si doar dupa ce alte boli cu tablou clinic similar sunt excluse.
Pacientii cu sarcoidoza vor dezvolta granuloame (mase sau noduli anormali, ce contin celule inflamatorii) in anumite viscere din organism. Aceste granuloame pot altera functionalitatea normala a organului, ceea ce va declansa simptomele pe care pacientul le descrie cand se prezinta la medic in vederea investigarii, diagnosticarii si tratarii bolii.

Prevalenta acestei afectiuni variaza foarte mult in Europa, specialistii estimand o incidenta de 3-50 de cazuri la 100.000 de locuitori, boala fiind diagnosticata mai frecvent la indivizii cu varsta intre 20 – 40 de ani. In Europa, cea mai mare rata a incidentei este descrisa in Suedia. Nu exista o predominanta clara in functie de sex, chiar daca un studiu al specialistilor din Japonia indica faptul ca barbatii ar fi mai afectati comparativ cu femeile.

Datorita faptului ca boala nu este destul de frecvent intalnita in populatie, au fost facute relativ putine studii care sa isi propuna si sa poata sa aprecieze cu exactitate riscul mortalitatii si morbiditatile asociate ei. Desi prognosticul pe termen lung nu poate fi decat speculat, cel general este in majoritatea cazurilor bun pentru acesti pacienti, starea de sanatate (atat din punct de vedere obiectiv cat si subiectiv) a celor aflati sub tratament ameliorandu-se semnificativ si calitatea vietii crescand si ea paralel cu regresia simptomelor.

In ciuda evolutiei clinice bune, la unii pacienti apar sechele si chiar complicatii, insa chiar si in aceste conditii mortalitatea (ca efect direct al bolii) este foarte mica. Prognosticul cel mai bun il au pacientii asimptomatici, dar care la radiografii prezinta adenopatii hilare. Pacientii simptomatici, cu afectare multiviscerala vor dezvolta boala cronica.
SimptomatologieSusSimptomele sarcoidozei pot varia foarte mult de la un pacient la altul, in functie de organele atinse de procesul patologic. Majoritatea pacientilor acuza tuse uscata, astenie si dispnee, insa tabloul clinic poate include si urmatoarele:

  • Dureri toracice, dureri osoase, dureri abdominale;
  • Febra, maleza, scadere ponderala;
  • Noduli eritematosi, durerosi, prezenti la nivel cutanat;
  • Ochi rosii, hiperlacrimatie si reducerea acuitatii vizuale;
  • Articulatii dureroase, tumefiate;
  • Pneumotorax, atelectazii pulmonare;
  • Sindroame respiratorii restrictive ca urmare a revarsatelor pleurale (pleureziilor);
  • Adenopatii dureroase la nivel cervical, axilar, inghinal;
  • Congestie nazala sau disfonie;
  • Dureri la nivelul mainilor, picioarelor, sau altor regiunii osoase. Durerile apar ca urmare a formarii unor chisturi la nivelul oaselor;
  • Nefrolitiaza;
  • Hepatomegalie;
  • Tulburari de ritm cardiac (aritmii), pericardita, sau chiar insuficienta cardiaca;
  • Tulburari ale sistemului nervos central, pierderea auzului, meningita, convulsii, cefalee;
  • Tulburari psihiatrice: dementa, depresie, psihoze.

In cazul anumitor pacienti simptomele pot debuta brusc, si sunt inca de la inceput severe, in timp ce in cazul altora chiar daca leziunile viscerale sunt prezente, ele nu determina simptome clinice (nodulii apar doar la examene radiologice de rutina, sau efectuate pentru alte motive)

Mai multe informatii pe Wikipedia.com